Tot mai multe reglementări și standarde pe care companiile trebuie să le respecte apar în domeniul ESG, iar raportarea va fi una dintre cele mai mari provocări. Astfel, companiile vor fi obligate să dețină o serie de documente și proceduri pe care trebuie să le redacteze în linie cu standardele europene: strategie ESG, plan net zero, equal pay, tax transparency, etc.
Conferința PwC ”ESG: De la strategie la acțiune!”Foto: PwC România
Pentru companiile din România, cea mai importantă în acest moment este directiva europeană de raportare CSRD (Corporate Social Responsibility Directive), care obligă societățile să raporteze pe criterii de sustenabilitate, rapoarte care vor fi supuse procesului de auditare. Directiva se va aplica treptat in trei valuri: în primul val vor intra companiile cu peste 500 de angajați pentru anul financiar 2024, primul termen de raportare mai 2025, apoi valul doi raportarea pentru 2025 în anul 2026 pentru companiile care îndeplinesc unul dintre trei criterii, respectiv 250 de angajați, peste 40 milioane euro cifră de afaceri, și în valul al treilea în 2026 companiile mici listate.
Aceste subiecte și nu numai au fost discutate în cadrul conferinței PwC România ”ESG: De la strategie la acțiune!”. Primul panel i-a avut ca speakeri pe: Monica Movileanu, Partener și Lider ESG, PwC România, Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias, Ana Maria Butucaru, Partener PwC România, Amalia Stamate, Senior economist BNR, Venera Vlad, Associate Director BERD, Monica Bizon, Expert Superior, Direcţia de legislaţie şi reglementări contabile, Ministerul Finanţelor, Gabriela Ciulacu Bițan, Consilier Superior, Departament Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, și Remus Dănilă, Head of Business Development BVB.
Puteți urmări înregistrarea evenimentului mai jos:
Principalele declarații ale conferinței
Monica Movileanu, Partner și Lider ESG PwC România
Ultimii ani au adus multe reglementări în domeniul sustenabilității: Green Deal, Pactul european Verde, regulamentul de taxonomie, directive de sustainable finance, directiva de raportare sustenabilă CSRD și nu ne oprim aici. Comisia Europeană se îndreaptă spre o raportare integrată în 2030 și o să vedem până atunci ce reglementări mai apar.
Diferența dintre o declarație non-financiară și un raport de sustenabilitate în conformitate cu standardele este de la cer la pământ. Ce trebuie să prezentăm la nivel de indicatori? Cum trebuie să prezentăm atât cantitativ, cât și calitativ informația pe care trebuie o includem este enormă. Toată lumea așteaptă să vedem în ce formă va fi adoptată și cum trebuie să ne pregătim.
Raportul non-financiar va fi mult mai mediatizat în comparație cu cel financiar pentru că, dacă scade cifra de afaceri cu 5%, nu știu pe câți din noi ne interesează, dar dacă un raport de sustenabilitate prezintă o opinie pe un raport de finalitate, prezintă faptul că acea companie nu are o politică de diversitate și incluziune șamd. sau că a prezentat în raportul ei de sustenabilitate un indicator care nu este real, brandul este cel care va fi afectat.
Redactarea raportului de sustenabilitate, practic scrierea lui este o mică parte din tot ceea ce înseamnă efortul pentru procesul de raportare, de sustenabilitate în realitate. Vorbim de guvernanță, de dublă materialitate, de riscuri, controale, proceduri. Toate acestea implică un efort susținut din partea tuturor reprezentanților reprezentanților companiei și, prin urmare, pentru a ajunge să avem o raportare de sustenabilitate la același nivel de rigurozitate cu cea cu cea financiară, atunci e necesar să avem sisteme, procese, controale adecvate și să fim siguri că ele funcționează corespunzător.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias
ESG este un domeniu de care vorbim deja de doi ani de zile, unul dintre mega trendurile globale de mare actualitate, în plin proces de legiferare și despre care se spune că va revoluționa complet modul în care afacerile sunt conduse. Altfel spus, se dorește trecerea EGS de la recomandare, de la ”nice to have” la obligație. Și vorbim despre o avalanșă de directive europene, care au la baza transparența: transparența fiscală, transparența acțiunilor de ESG pe care o companie le întreprinde la nivelul activității.
În România, companiile trebuie să fie atente la directiva de raportare CSRD. O altă directivă la fel de importantă este cea de supply chain due diligence, care obligă companiile să facă un due diligence pe lantul de aprovizionare prin care să se asigure nu doar că ele respectă criteriile ESG, ci și furnizorii lor. Deși ne așteptam la directivă în 2026, sunt țări care au făcut pași importanți în această direcție, cum e Germania.
Gabriela Ciulacu Bițan, Consilier Superior, Departament Dezvoltare Durabilă, Guvernul României
Codul Român al Sustenabilității a fost creat pentru a ușura activitatea companiilor de a raporta sustenabilitatea. Așteptăm ca firmele mari, care au deja experiență în raportare, să completeze raportul pe platforma codului, astfel încât companiile cu peste 250 de angajați care vor intra la raportare pentru anul financiar 2025, să aibă de unde lua exemple de bună practică și să îi ajute în completarea rapoartelor lor. Companiile mari să fie un fel de coach pentru cele mici. În acest sens, pentru a veni în întâmpinarea companiilor care nu au raportat până în prezent, în perioada octombrie-noiembrie vom organiza în țară trei întâlniri regionale la Oradea, pe 17 octombrie la Suceava, pe 24 octombrie la Brașov pe 2 noiembrie și vom avea două întâlniri în București, pe 7 și 13 noiembrie în care vom prezenta Codul român al sustenabilității.
Venim cu exemple de la partenerii noștri din Germania, din Codul German al Sustenabilității. După completarea rapoartelor, acestea pot fi comparate între ele, acesta fiind un plus pentru companii, deoarece pot verifica doar un anumit criteriu, nu trebuie să parcurgă un întreg raport de sustenabilitate, pot căuta doar ceea ce îi interesează.
Informația este într-un singur loc, poate fi pe site-ul codului, pe platforma de raportare, iar raportul descărcat de pe platformă poate fi trimis către Ministerul Finanțelor împreună cu situațiile financiare. Nu este vorba despre o dublă raportare.
Ana Maria Butucaru, Partener PwC România
Taxonomia și modul în care privim indicatorii care ne sunt ceruți de acest regulament sunt diferiți pentru companiile din industrie versus alte instituții financiare, cum ar fi băncile sau companiile de asigurări. Dacă pentru o companie din industrie ne uităm foarte mult la venituri și cheltuieli, cu obiectivul de a înțelege cât din cifra de afaceri a unei companii vine din activități sustenabile sau cât din investițiile de capital sau cheltuieli operaționale sunt dedicate pentru activități sustenabile, când ne uităm la o bancă, ne uităm la bilanț și la active, și anume cât din activele unei bănc au obiective sustenabilei.
La nivel european, se dorește unirea la un moment dat, nu se știe când, a raportării financiare și nefinanciare, pentru că se consideră a avea un același grad de importanță. Acum, revenind la Acordul de la Paris, unul dintre obiectivele fundamentale ale acestuia era să reorienteze fluxurile de capital ale investitorilor către investiții durabile, considerându-se că dacă se face o această, această reorientare, acele investiții vor fi pe termen mai lung și cu un scop mai nobil și nu doar în scopul obținerii de profit pe termen foarte scurt. Iar rolul burselor de valori este unul foarte important, pentru că sunt un intermediar de piață și până la urmă setează niște trenduri și niște așteptări, iar companiile listate sunt primele care întodeauna intră în cerințele de raportări, astfel încât ne uităm la companiile listate ca un model.
Amalia Stamate, Senior economist BNR
În raportarea din Centrala Riscurilor de Credit am introdus o cerință prin care am rugat băncile să ne transmită informații cu privire la destinația creditelor climatice pe care le acordă și le-am dat mai multe opțiuni credit pentru clădiri verzi, pentru eficiență energetică, pentru transport eficient și așa mai departe. Cred că sunt în total șapte sau opt categorii, iar o altă cerință de raportare a fost de a o a pune o bifă, să spunem așa, un flag pentru a ne indica dacă acel credit este aliniat cu taxonomia UE. Băncile au mai multe opțiuni. Ne-am consultat cu băncile înainte să definim aceste criterii, aceste cerințe de raportare și le-am dat mai multe opțiuni. Ne pot spune dacă creditul este nealiniat cu taxonomia, dar dacă nu respectă criteriile, dacă nu se poate stabili alinierea cu taxonomia. Pentru că am fost conștienți că am introdus cerința de raportare mult mai devreme decât cerința oficială și atunci ne așteptăm să fie majoritatea creditelor pentru majoritatea creditelor. La momentul respectiv nu se putea stabili alinierea cu taxonomia, credit parțial aliniat cu taxonomia și credit aliniat total cu taxonomia. Momentan, datele pe care le am le avem, le analizăm, ne așteptăm să se îmbunătățească calitatea acestora.
Din discuțiile pe care le avem cu băncile, acestea sunt în mare parte pregătite pentru a îndeplini noile cerințe de reglementare din taxonomie și au început să se pregătească și pentru raportarea indicatorilor cheie și a metodologiilor aferente pentru ratele activelor verzi de care menționați mai devreme.
Venera Vlad, Associate Director BERD
Toate proiectele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) trebuie să treacă testul Acordului de la Paris și avem o anumită metodologie și, de asemenea, urmărim ca până în 2025 toate proiectele BERD să fie verzi șii analizăm proiectele pe care le finanțăm din această perspectivă.
Dacă vorbim de tranziția la economie verde, finanțăm în mare proporție în ultimul timp proiecte de energie regenerabilă, inclusiv în România. De asemenea, încurajăm transparența, raportarea în utilizarea fondurilor pentru proiecte verzi și, nu în ultimul rând, să atragem alți investitori care au această focalizare pe această prioritate.
BERD sprijină partenerii săi în dezvoltarea anumitor proiecte sau sectoare acolo unde au nevoie, inclusiv în această tranziție la economia verde.
Monica Bizon, Expert Superior, Direcţia de legislaţie şi reglementări contabile, Ministerul Finanţelor
Directiva CSRD aduce foarte multe aspecte de noutate, deloc de neglijat. În primul rând, aria aria de aplicabilitate a prevederilor va fi extinsă. Astfel se va ajunge în final, după o tranziție etapizată, între anii 2024 și 2026, ca prevederile să fie obligatorii pentru toate entitățile care sunt mari și pentru cele mici și mijlocii care sunt cotate la bursă.
Referitor la aspectele tehnice, de exemplu, dacă în condițiile NFRD exista o mai mare libertate. Poate că această libertate a condus la deficiențele constatate și care au stat la baza emiterii aceste CSRD, și anume existau ori o companie fie prezenta un raport separat de durabilitate, fie includea informații nefinanciare în raportul administratorilor. CSRD acum spune clar că astfel de informații trebuie raportate sub forma unei secțiuni care să fie identificabile în raportul administratorilor. La fel, tot în scopul de creștere a comparabilitate și standardizării informațiilor prezentate, nu va mai fi o flexibilitate mare de raportare a informațiilor. Astfel o companie nu va mai putea utiliza orice coduri de raportare pe care le preferă, ci se vor folosi în mod obligatoriu standardele de raportare privind durabilitatea, care sunt acum pe ultima sută de metri, sunt finalizate și se așteaptă să apară în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ele vor fi adoptate de Comisia Europeană sub formă de regulamente europene, deci acte delegate care nu necesită o acțiune specială din partea statului membru, ci ele se aplică în mod direct și automat și la fel va fi și cazul nostru.
Remus Dănilă, Head of Business Development BVB Rolul pe care noi ni-l asumăm este acela de a dezvolta ecosistemul și de a acoperi lipsuri pe care le identificăm în peisajul pieței de capital: nevoia investitorilor, nevoia emitenților de a acorda suport emitenților și investitorilor la fel pe teme legate de sustenabilitate și legate de piața de capital și, nu în ultimul rând, de a dezvolta, să spunem, o piață dinamică de instrumente financiare verzi. Încercăm, la fel, să dezvoltăm aceste produse de finanțare prin piața de capital în Romania. Foarte mulți investitori aveau nevoie să vadă o evaluare din perspectiva sustenabilității a companiilor care investesc, iar sinteza acestei evaluări sunt aceste ratinguri. Pentru că devine interesul tot mai ridicat și pentru pentru emitenții de bonduri să existe această această evaluare. Primul an a fost un an exercițiu. Din anul doi am văzut că am văzut progrese. Aceste scoruri sunt publicate pe bază voluntar, deci doar emitenții care vor să aibă aceste scoruri publice sunt vizibile acolo și am văzut o creștere de la 8 emitenți cu scor publicate în primul an la 22 în acest an. Scorurile pe anul în curs, pe baza rapoartelor publicate pe anul în curs, vor fi disponibile undeva în luna octombrie, deci până la sfârșitul anului vom avea un nou set de scoruri. Dacă ne uităm 2023 față de 2021, ca și evoluția scorurilor, vedem, aș spune că undeva în jur de două treimi dintre dintre emitenți au avut scoruri mai bune.
Articol susținut de PwC România
