Analiza vizuală a hărții termice permite identificarea corespondenței dintre semnalele transmise de indicatori și evoluția ratei inflației IPC, exclusiv efectele de runda I ale modificărilor cotelor TVA, se arată într-un raport BNR.

Harta termica a presiunilor inflationisteFoto: BNR

Astfel, prima parte a perioadei analizate este caracterizată de două episoade importante de creștere a inflației, martie 2010 – mai 2011, respectiv mai 2012 – ianuarie 2013, semnalizate prin predominanța semnalelor inflaționiste (culoarea roșie din grafic).

Acestea, spune BNR, sunt asociate cu precădere creșterii cotațiilor materiilor prime pe piețele internaționale, reflectate și de majorările prețurilor interne de producție a bunurilor de consum, dar și de anticipațiile inflaționiste ale agenților economici, inclusiv în contextul unor majorări ale prețurilor unor produse cu caracter administrat la acea perioadă (prețurile energiei electrice și gazelor naturale).

“Aceste două episoade sunt succedate de o perioadă mai lungă caracterizată prin niveluri reduse ale ratei inflației, în ciuda unei activități economice relativ robuste pe plan intern, dar pe fondul mediului dezinflaționist global (culoarea albastru din grafic) și al creșterii importanței relative a factorilor externi în explicarea dinamicii prețurilor interne”, menționează sursa citată.

• Începând cu anul 2017 și până la debutul crizei pandemice, se observă un nou puseu inflaționist asociat intensificării presiunilor inflaționiste interne, reflectate inclusiv la nivelul indicatorilor specifici pieței muncii (minime istorice ale nivelului ratei șomajului BIM, dinamică robustă a câștigurilor salariale din sectorul privat).

• Restricțiile de mobilitate impuse ulterior izbucnirii crizei sanitare au condus la o prăbușire a activității economice de la nivel global, precum și la o reducere semnificativă a prețurilor produselor energetice, inclusiv petrol, a cărui evoluție a fost reflectată și de prețul intern al combustibililor.

“În acest context, rata anuală a inflației IPC a intrat pe o pantă descendentă, în pofida menținerii ratei inflației CORE2 ajustat la niveluri relativ înalte (în cazul acesteia din urmă, în perioada de debut a pandemiei, presiunile dezinflaționiste accentuate, ca urmare a ajustării semnificative a cererii interne, au fost contrabalansate de cele inflaționiste asociate perturbării lanțurilor globale de producție și distribuție a alimentelor și bunurilor durabile, dar și de majorarea sensibilă a cererii de bunuri de uz curent)”, conform BNR.

Ridicarea (parțială) a restricțiilor de mobilitate începând cu a doua jumătate a anului 2020 a condus la reversarea tendinței descendente a inflației headline.

Accelerarea acesteia din a doua jumătate a anului 2021 și prima parte a anului 2022, reprezentând cel mai amplu episod de creștere a prețurilor din perioada regimului de politică monetară de țintire a inflației (adoptat în august 2005), este atribuită majorării alerte a prețurilor bunurilor energetice, suprapusă unor șocuri suplimentare de ofertă, resimțite la nivel global (majorări substanțiale ale cotațiilor produselor agroalimentare, sincope în lanțurile globale de producție și aprovizionare).

Aceste evoluții nefavorabile au fost exacerbate de conflictul din Ucraina.